abbudàre , vrb Definition
crèschere meda, tropu cracu, nau de erbas e matas
Synonyms e antonyms
abbudatzare,
acambare,
afasciai,
incimiri
Etymon
srd.
Translations
French
devenir touffu
English
to thicken
Spanish
tupir,
espesar
Italian
infoltire
German
dicht werden.
apabaglionàre , vrb: apabiglionare Definition
pònnere su pabaglione (a su letu); prus che àteru nau de unas cantu cosas (bide, laore) chi creschent meda e a cracu / letu apabiglionadu = chi li ant postu su pabaglione, serradu e cuguzadu a bardachinu
Synonyms e antonyms
impabiglionare
/
abbudatzare
/
intibbiri
2.
su trigu si ch'est apabiglionadu
Etymon
srd.
Translations
French
devenir touffu
English
to thicken
Spanish
tupir,
espesar
Italian
infoltire
German
dicht werden.
cagiàre , vrb: cagliai 1,
callai,
caxae,
cazare Definition
si narat de cosa brodosa, de late, ógiu, e àteru, chi perdendho abba o perdendho calore (o po àteru) si faet prus tostada; nau foedhandho de unu, si narat in su sensu de si currègere, essire sàbiu, lòmpere a calecunu arresurtau bonu
Synonyms e antonyms
abbeladinare,
acragare,
aggromare,
alleae,
ammallorai,
apedrare,
apiatare,
belare,
giagare,
impagnire,
pazare
/
medrare,
medrire
| ctr.
iscagiae,
sòlbere
Idioms
csn:
callai a ciorbedhu = essire zudissiosu, sàbiu, cabosu, achistiadu che unu mannu; su cagiau = su callau, preta; cagiare s'ógiu in buca = abbarrare trassidos; cazare una cosa de… = cuguzàrela de…, betàreli carchi cosa a meda, fai callagalla de…
Sentences
in zerru, comente faghet fritu s'ozu ermanu si cazat ◊ cosa lassada a budhire meda si che cazat tropu ◊ custu binu callat in s'unga ◊ su lati si est callau ◊ sa minestra ca fut ghetada de diora si est callada
2.
l'at bidu chi a fàghere male no cumbenit, ma no bi cazat etotu ◊ l'ischis chi andhat male a fàghere gai, ma no bi cazas, no! ◊ tue no bi as cazadu: naras isambrúlios, iscabulada! ◊ s'ómini callat a ciorbedhu a corant'annus ◊ totinduna chi est callendi a ciorbedhu… s'ómini torrat a pipiu ◊ cussa cantzone est serbia a fàere cazare sos sentimentos de sa zente ◊ addaghi at intesu sa senténtzia dhi est cagiadu s'ógiu in buca!
Surnames and Proverbs
smb:
Callai
Etymon
itl.
cagliare
Translations
French
épaissir,
coaguler,
se cailler
English
to thicken
Spanish
espesar,
condensar
Italian
addensare,
fare dènso,
coagulare,
rappigliarsi
German
sich verdichten,
gerinnen.
incalcàre , vrb: incarcare,
incascare,
inchircare,
incracai,
incracare Definition
ispínghere de parte de pitzu una cosa, fàere pesu in pitzu, ma fintzes istrínghere, fàere fortza; fàere cracu o fintzes bufare (o papare) meda, coment'e a istichidura, faendho prus cracu, tibbiu
Synonyms e antonyms
abbarrigare,
abbaticare,
apretigare,
calcai,
crichiri,
istibbire,
pretare
Sentences
s'at incalcadu sa berrita in conca ◊ si abbutonat su capoto e s'incascat su bonete in conca ◊ su gatu mi pigat su didu in buca, mússiat ma no incracat
2.
comente at torradu a pròere, sos cunzados, sos pasciales, sos mandriolos si sunt torrados a incarcare d'erva ◊ chijinatas umbras s'incascant subra de sos nódidos montes (G.Fiori)
3.
de binu si ndh'incarcat cantu piús podet ◊ candho sunt tirendhe gàrriga manna, sos boes incascant in tuju
Etymon
srd.
Translations
French
presser,
s'épaissir
English
to press,
to thicken
Spanish
apretar
Italian
prèmere,
addensarsi,
infittire
German
drucken,
sich verdichten,
dichter werden.
incrispàe, incrispài, incrispàre , vrb: incrispiai,
incrispiare Definition
fàere crispu, cràdiu, pigare fortza, fàere prus lestru, de prus, prus istrintu; primmare, ofèndhere arrennegare; in cobertantza, fintzes annuare nau de s'aera
Synonyms e antonyms
acadriare,
afortiai,
apretai,
incribidai,
infruscare,
scrispiari
/
acristai,
inchigiare,
incilliri,
increstare
| ctr.
abbacai,
abblandai
Idioms
csn:
incrispiai su passu = caminare prus impresse; aeras incrispadas = chelu annuadu; incrispiare su guresi = fàgherelu essire prus afissu, intipiu
Sentences
sempre piús incríspiat su bentu cun bírridos de abba e nie frita (N.Cucureddu)◊ un'ispuntorzada a sos boitos lis faghet incrispiare su passu ◊ su bentu, s'àcua, su fogu funt incrispiendi ◊ est malu su bentu candu incríspiat: trocit truncu e isperdit su cinixu de dónnia fogu (P.Alcioni)◊ incrispat is passus e ponit sa fua
Etymon
srd.
Translations
French
épaissir,
intensifier
English
to intesify,
to thicken
Spanish
intensificar
Italian
raffittire,
intensificare
German
dichter machen,
verstärken.
infolcàre , vrb: infulcare Definition
fàere o essire de prus, prus crispu; atzitzare, pònnere is unos contra a is àteros
Synonyms e antonyms
acadriare,
incrispai
/
ifurconare,
impuntzonare
Sentences
est pioindhe e bi at perígulu chi s'infolchet s'abba ◊ in custa chida infolcat su basolu
2.
istat semper infulchendhe sos àteros a si vindicare
Translations
French
épaissir
English
to thicken
Spanish
espesar,
azuzar
Italian
raffittire
German
dichter machen.
intibbíri , vrb: intipie,
intipire,
intipiri Definition
essire o fàere cracu, istrintu, prènnere a isticu, tzatzare puru; fintzes tupare, a logos serrare (ma no deunudotu) un'apertura, o apèrrere unu pagu
Synonyms e antonyms
istibbire,
stibbai
/
apabaglionare,
impipai,
tapire,
tipiri
/
tupai
| ctr.
illascare
Sentences
su logu est intibbendudedhu de bellesa ◊ su tziu si at intipiu sa bértula de ebra ◊ is nuis s'intipint e calat s'iscuriu ◊ su sacu de sa palla cica de dhu intipiri
2.
est unu boscu intipiu ◊ unu chelu est intipiu de istedhos
3.
intipiri un'istampu me in su muru
Etymon
srd.
Translations
French
épaissir,
devenir touffu,
taller
English
to thicken,
to tiller
Spanish
entupir
Italian
infittire,
infoltire,
tallire
German
dichter machen,
dicht werden.